Menu
Embed:

Cronica lui Bogatu, 13.04.2019

Flirt și ofense reciproce

Igor Dodon și Zinaida Greceanîi care păreau săptămâna trecută într-o criză de soluții, s-au întors de la Moscova plini de idei. Inițiativele lor curg ca din cornul abundenței. Vor conducerea Parlamentului, Securitatea, Apărarea și Afacerile Externe. Adică mai toate pârghiile din stat care, coroborate cu funcția de președinte al republicii, le vor permite să monopolizeze întreaga  putere politică, indiferent cu cine vor face coaliție.

De altfel, propunerile prezentate marți de PSRM, unii observatori politici le-au catalogat ca fiind un mesaj transmis Partidului Democrat în vederea constituirii unei viitoare alianțe între cele două partide. Eroare.

După revenirea lui Dodon și Greceanîi de la Moscova, socialiștii au început să-i curteze cu  insistență pe Maia Sandu și Andrei Năstase. Și asta cu toate că liderii PAS și Platformei DA propun socialiștilor să se transforme într-o simplă mașină de vot care ar valida așa-zisele inițiativele antioligarhice ale blocului ACUM fără a primi nimic în schimb. După ce s-a supărat săptămâna trecută că Maia Sandu și Andrei Năstase nu i-au strâns mâna, azi, Dodon se arată ofensat de infatuarea pe care o etalează aceștia.

Învârtitul în jurul cozii

În ciuda supărării președintelui, joi, reprezentanții PSRM s-au prezentat la negocieri cu blocul ACUM, dar au fost umiliți din nou. Au lipsit liderii partidelor PAS și Platformei DA, ceea ce deja este un afront la adresa interlocutorilor. Nu degeaba Zinaida Greceanîi s-a simțită jignită și a părăsit negocierile înainte ca acestea să înceapă. Cu toate acestea, ceilalți membri ai delegației PSRM au rămas. Au, probabil, indicații de la Moscova să fie răbdători.

A fost un dialog al surzilor. ACUM cerea să fie votate legile lor pretins antioligarhice fără crearea în prealabil a unei majorități parlamentare. Socialiștii, la rândul lor, se căzneau să le explice că acest tip de votare este neregulamentar și de aceea e nevoie mai întâi să fie ales președintele Parlamentului, să fie create comisiile parlamentare și să se formeze guvernul. Discuțiile au eșuat, iar Dodon, derutat, pesemne, a plecat iar la Moscova.

Oricum, condițiile radicale pe care le avansează cele două părți dau de bănuit. ACUM vrea puterea totală: funcțiile de premier și de președinte al Parlamentului, plus un guvern minoritar condus de Maia Sandu. Socialiștii au și ei o foame de lup: pretind să controleze Parlamentul, Securitatea, Apărarea și Politica Externă. 

De unde și impresia că ambele părți urmăresc nu dialogul constructiv, ci declanșarea alegerilor anticipate. Motivațiile socialiștilor sunt limpezi: Moscova vrea totul sau alegeri anticipate. Mai greu de spus ce urmăresc cei din blocul ACUM când, prin refuzul unui dialog autentic, dau cu piciorul în poziția SUA și a României care cer constituirea cât mai curând cu putință a unui guvern pro-occidental, format de PAS, PPDA și PDM.

Forum moldo-american

Dialogul strategic dintre SUA și Republica Moldova, dincolo de  strânsa cooperare politică dintre cele două țări, capătă un contur practic și pe plan economic. Tot mai mulți oameni de afaceri de peste ocean se arată dispuși să investească în Republica Moldova. Această idee a constituit laitmotivul forumului economic moldo-american care și-a desfășurat lucrările joi și vineri la Chișinău. Parteneriatul economic cu SUA se măsoară nu doar în dolarii investiți. Atașamentul american pentru Republica Moldova încurajează afacerile din toată lumea să aibă încredere în piața moldovenească.

Julian Assange, arestat

Azilul politic i-a fost acordat lui Assange de  fostul președinte Rafael Correa. Noul lider ecuadorian Moreno s-a distanțat de pozițiile stângiste și anti-americane ale predecesorului său,  Assange devenind astfel pentru Ecuador un personaj compromițător. SUA cer să fie extrădat sub acuzația de divulgare de milioane de documente secrete pe internet de către Wikileaks și colaborare cu serviciile de spionaj ale Rusiei. Se știe că Moscova s-a folosit de Wikileaks pentru a influența Brexitul și alegerile prezidențiale din Statele Unite.

Lukașenko ripostează

În timp ce mass-media internațională scrie despre riscurile unei anexări ruse a Bielorusiei după calapodul Crimeii, liderul de la Minsk se arată tot mai contrariat de atitudinea Moscovei față de țara sa. În cadrul ultimei ședințe de guvern, președintele Aleksandr Lukașenko a acuzat Kremlinul de tentative repetate de a închide piața rusă pentru unele produse agricole belaruse exportate în fosta metropolă. La 10 aprilie, de exemplu, Rusia a interzis în totalitate importul de mere și pere din Belarus.

Potrivit lui Lukașenko, Moscova de fapt impune sancțiuni Minskului în ciuda faptului că Belarus a reparat recent conductele de gaz ruse care tranzitează țara pe cont propriu. Liderul de la Minsk nu pentru prima oară critică dur Rusia. La 1 martie curent, bunăoară, el a reproșat Moscovei faptul că obstrucționează produsele beloruse exportate în Rusia. Și se pare că Lukașenko e hotărât să răspundă cu un război comercial. Guvernul belarus a decis deunăzi să majoreze tariful de tranzitare pentru gazele naturale ruse cu 23 la sută, invocând necesitățile ecologice.

Cine l-a ucis pe Kaczynski

Și totuși, avionul președintelui polonez Lech Kaczyński a fost aruncat în aer acum 9 ani. Experții Ministerului britanic al Apărării confirmă: aparatul de zbor TU-154 M s-a prăbușit în apropierea aeroportului din Smolensk la 10 aprilie 2010 în urma unei explozii cu trotil. În această catastrofă aviatică și-au pierdut viața 96 de persoane, inclusiv președintele republicii Lech Kaczyński, mai mulți generali și înalți demnitari ai statului polonez.

Acum nouă ani, o delegație oficială poloneză în frunte cu președintele Lech Kaczynski plecase pe calea aerului la Smolensk pentru a participa la comemorarea victimelor masacrului din pădurea Katân de lângă Smolensk, unde în aprilie 1940, din ordinul lui Stalin, NKVD-ul - poliția politică sovietică, a ucis peste 15 mii de militari polonezi.

TU-154 M, doborât

O anchetă efectuată imediat după catastrofa aviatică de lângă Smolensk a ajuns la concluzia că avionul s-ar fi prăbușit în urma unei erori de pilotaj. Însă investigațiile ulterioare au descoperit substanțe explozive pe unele fragmente ale avionului. Și iată că experții britanici pun punctul pe i.

Avionul președintelui Kaczynski a fost doborât de un explozibil.

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.