Menu
Embed:

Cronica lui Bogatu, 01.06.2019

Alegeri europarlamentare

Alegerile pentru Parlamentul European, care  anterior trezeau un interes mai mic decât alegerile sau referendumurile naționale, de data aceasta au sensibilizat atenția electoratului până peste poate: prezență la urne depășind  51 la sută, cu 9% mai mult decât acum 5 ani.

Vot trăit la maximum

Acest grad sporit de participare a alegătorilor la vot se datorează mizei excepționale pe care l-a avut scrutinul. Suveranitatea națională, federalismul european, multiculturalismul, migrația au fost temele sensibile ale votului. Pentru prima dată și Republica Moldova, deși nu este membră a UE, a trăit la maximum scrutinul europarlamentar. Pentru Parlamentul European au votat circa 40 de mii de basarabeni, ceea ce constituie un record absolut. Basarabenii, care au făcut cozi lungi la sectoarele electorale, treptat încep să se simtă nu doar „români din stânga Prutului”, nu doar deținători de pașapoarte europene, ci și o parte a statului român.

Deloc întâmplător, unii alegători au venit la sectoarele electorale cu drapelul României, o parte dintre votanți erau îmbrăcați în haine naționale. Deși principalele familii europene ale popularilor și socialiștilor au pierdut teren, ele se mențin pe primele două poziții în Parlamentul European.

S-au întărit suveraniștii, nu însă și euroscepticii, aceștia rămân o forță marginală. Se vede că în următorii 5 ani se va păstra statu-quo: va fi respinsă ideea Europei federale a lui Macron, pentru că nu o agreează nici creștin-democrații, nici suveraniștii. Pe de altă parte, e posibil să apară o nouă stângă, sunt semne că socialiștii se aliază cu liberalii și verzii într-o Alianță Progresistă. În aceste condiții, PPE se va mișca mai mult spre dreapta, revenind, probabil, la conservatorismul luminat.

Dragnea, încarcerat

Liviu Dragnea, cel mai influent om politic al momentului din România, a fost condamnat luni, definitiv, la trei ani și jumătate cu executare în dosarul angajărilor fictive. Într-o mașină neagră  a poliției, liderul PSD a ajuns la închisoarea Rahova. El se pare că a sperat să evite întemnițarea. Duminică, după alegerile europarlamentare, a încercat să arate că este puternic și s-a declarat nevinovat.

Remanieri la vârf

Fiind închis, Dragnea a pierdut teren în fața oponenților săi din partid: Marcel Chiolacu și Paul Stănescu. Cel dintâi l-a înlocuit pe Dragnea în funcția de președinte al Parlamentului, cel de-al doilea a preluat postul cheie de președinte executiv al PSD. Toate aceste schimbări au loc după ce duminică PSD a fost înfrânt în alegerile europarlamentare de PNL. Scrutinul a arătat că electoratul românesc în cea mai mare parte sprijină partidele de centru dreapta: PNL, USR-Plus și PMP întrunesc împreună aproape 60 la sută din sufragii.

PPDA: votul cu picioarele

Scandalurile se țin lanț în Platforma  DA, condusă de Andrei Năstase. Circa 20 de militanți ai organizației teritoriale a Partidului Demnitate și Adevăr din raionul Fălești au părăsit recent PPDA. Disidenții acuză conducerea formațiunii de comportament batjocoritor  și abuziv. Liderul Platformei DA a recunoscut că membrii PPDA din Fălești au părăsit partidul, dar nu s-a abținut și i-a făcut, în stilu-i caracteristic, cu ou și cu oțet. Deunăzi, o situație similară a avut loc la Soroca, unde PPDA a fost părăsit de toți membrii biroului executiv al filialei locale. Și ei s-au plâns că au fost umiliți de A. Năstase.

Centralismul leninist

Nu-i caut nod în papură Platformei DA, dar aceste scandaluri readuc în discuție o problemă de ordin general. Partidele noastre sunt mai curând niște grupuri conspirative decât formațiuni politice. Fiecare dintre ele este un teatru al unui singur actor, unde nu există nici dezbateri, nici democrație. Or, suntem în drept să ne așteptăm ca cel puțin partidele ce se consideră proeuropene să se descotorosească de centralismul democratic de tip leninist. PPDA ar trebui să ia exemplu de la PNL din România sau de la alte formațiuni din familia PPE, din care face parte, unde există diverse curente, platforme și fracțiuni concurente, unde membrii se pot exprima liber fără a fi sancționați. Atâta timp cât la noi lipsește o atmosferă democratică  și europeană în sânul partidelor nu poate fi vorba de un europenism autentic în politica de la Chișinău.

Papa Francisc în România

După 20 de ani de la istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea, România îl primește iar pe Suveranul Pontif. De vineri, Papa Francisc efectuează o vizită pastorală care are și puternice valențe ecumenice. Suveranul pontif a făcut o vizită de curtoazie președintelui României Klaus Iohannis și s-a întreținut cu primul-ministru Viorica  Dăncilă. Ulterior, Papa Francisc a  avut o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel, după care a urmat întrevederea cu Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Ca și Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, BOR este aliatul Sfântului Scaun în eforturile acestuia de depășire a Marii Schisme din 1054, în urma căreia creștinismul s-a divizat în două mari ramuri – vestică (catolică) și estică (ortodoxă). Din acest punct de vedere, discuțiile pe tema unității creștine vor avea o semnificație istorică.

Trei vizite la Chișinău

În ultima săptămână când se mai poate face ceva pentru a forma un guvern și a evita alegerile anticipate, în Republica Moldova sosesc trei emisari importanți: vicepremierul rus Dmitri Kozak, comisarul european Johannes Hahn și directorul Oficiului pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat, responsabil de relațiile cu Ucraina, Moldova și Belarus Bradley A. Freden.  În treacăt fie spus, recent premierul moldovean s-a întâlnit la Bruxelles cu Johannis Hahn, nu-i exclus că asupra vizitei comisarului european s-a convenit în cadrul acestei întrevederi. Este totuși o coincidență simptomatică, consideră analistul politic Nicolae Negru, sosirea celor trei, iar vicepremierul Iurie Leancă și fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susțin că  Dmitri Kozak trebuie ignorat.

PDM invită la negocieri

Între timp, vineri, Partidul Democrat, prin purtătorul său de cuvânt Vitalie Gămurari, a anunțat că invită PSRM la negocieri în vederea formării unei majorități parlamentare. Gestul era de așteptat, după ce  blocul ACUM a purtat discuții cu socialiștii și astfel, cu voie sau fără voie, au disculpat idea unei coaliții cu partidul Zinaidei Greceannîi. De bună seamă, dacă li se poate Maiei Sandu și lui Andrei Năstase, de ce i-ar fi interzis lui Vlad Plahotniuc. De altfel liderul democraților, după o absență aproape de două luni din spațiul public, a reapărut în fața  camerelor de luat vederi,  rupând tăcerea. ”Nu vă las de capul vostru”. Asta a fost tare de tot, se vedem ce prevestește acest spirit satiric. Oricum,  PSRM a  luat act de propunerea PDM și urmează s-o analizeze. Se vor pronunța probabil după vizita celor trei înalți oaspeți care vin săptămâna viitoare de la Moscova, Bruxelles și Washington. Contează însă și reacția societății. Liderul PUN Anatol Șalaru avertizează că în cazul în care, sub egida Rusiei, la Chișinău va fi format un guvern PSRM-ACUM, partidul său va organiza ample acțiuni de protest.

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.