Menu
Embed:

Cronica lui Bogatu, 15 Decembrie 2019

Putin-Zelenski:meci nul

Reuniunea de luni în formatul Normandia este, neîndoios, cel mai important eveniment al sfârșitului de an nu numai pentru Ucraina, ci și pentru cele două state românești, având în vedere interesele strategice ale României și Republicii Moldova. În ciuda unor pronosticuri apocaliptice, potrivit cărora Occidentul va trăda, iar Kievul ar capitula în fața Rusiei, presimțirile sumbre nu s-au confirmat,  întâlnirea de la Paris, vorba președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, soldându-se cu un meci nul. Rezultatele concrete ale reuniunii sunt derizorii: câteva angajamente privind  încetarea focului și schimbul de prizonieri. Zelenski nu și-a ascuns, de altfel, dezamăgirea la conferința de presă finală, subliniind că între el și Putin există  mari divergențe. Liderul de la Kremlin nu a cedat o iotă, spunându-i pe șleau că nu este de acord cu omologul său ucrainean în chestiunea controlului frontierelor și a așa-zisului statut special. Gazda întâlnirii, președintele francez Emmanuel Macron, a căutat să împace capra cu varza, menținându-se pe poziția sa enunțată recent la summitul NATO, când a dat de înțeles că Rusia pentru Europa  este nu doar o amenințare, ci și un  partener util în mai multe privințe care trebuie tratat ca atare. Declarațiile liderului de la Paris aduc a echilibristică sado-mazochistă, pentru că un partener amenințător, oricum ai da, tot o perversiune rămâne. Cu toate că meciul a fost nul, după cum a conchis Zelinski, partida va avea prelungiri, Franța și Germania urmând să identifice în culise soluții concrete pentru chestiunea Donbassului. Nu va fi deloc ușor, dacă  nu chiar imposibil de împăcat cele două părți, având în vedere faptul că interesele Moscovei și Kievului sunt antagoniste. Deși s-a arătat optimistă, Angela Merkel mi s-a părut o prezență pragmatică care înțelege că este periculos să-i faci lui Putin cedări inadmisibile. Așadar, potrivit Declarației de la Paris, semnată de liderii Franței, Germaniei, Ucrainei și Federației Ruse, urmează să fie făcute trei lucruri. Primo: să se stabilească un posibil orizont de timp pentru organizarea de alegeri în zona de conflict. Secundo: să se aplice încetarea focului înainte de sfârșitul anului. Terțio: să se realizeze un schimb de prizonieri, până la finele acestui an, pe principiul „toți pentru toți”.

Kievul  nu a capitulat

 Un rezultat derizoriu este mai bun decât un rezultat cuprinzător, dar dăunător pentru Ucraina – asta până la urmă a fost concluzia ucrainenilor care au manifestat la Kiev. Manifestanții din capitala țării i-au cerut lui Zelenski să nu capituleze în fața lui Putin. Și pentru moment, el a rezistat. Nu a trecut niște linii roșii. Nu a acceptat, de exemplu, alegeri pe un teritoriu ocupat militar de  trupele ruse. Președintele ucrainean a reafirmat fără echivocuri în prezența lui Putin că  este exclusă  reglementarea conflictului  fără ca Ucraina să preia controlul asupra frontierei cu Rusia. Independența țării, a spus Zelenski, nu-i un subiect de negocieri.

Spectrul statutului special

Mărul discordiei îl constituie așa-zisul statut special care este văzut în mod diferit de Kiev și Moscova. Pentru ucraineni statutul special e o autonomie locală de tip european, pentru Putin însă statutul special este un eufemism al federalizării. Moscova  dorește de fapt să ridice Donbass-ul, prin statut special, la rangul de stat în stat, ceea ce ar fi o catastrofă pentru interesele naționale ucrainene. Potrivit analistului politic Vladimir Socor, Rusia are două proiecte de statut special – unul pentru Ucraina, și altul pentru Republica Moldova.   Socor consideră că mecanismul „5+2”, implementat în procesul de reglementare transnistreană din 2005, este depășit de timp. Și subsemnatul am spus asta în repetate rânduri. În procesul de soluționare a problemei transnistrene ar urma să fie antrenată România, exclusă anterior din negocieri, iar statutul  SUA și UE trebuie egalat cu cel al Rusiei și Ucrainei. Din păcate, se creează impresia că PSRM-ului, adică partidului prezidențial, nu-i pasă deloc de jonglarea periculoasă a Rusiei cu ideea statutului special.  Este salutar faptul că Merkel, Zelenski, Putin și Macron s-au întâlnit față în față, că au vorbit direct unul cu altul că au discutat despre instalarea păcii. Opoziția de la Chișinău, că în privința socialiștilor nu avem iluzii, nu trebuie să uite însă că Vladimir Putin este un autocrat incurabil care urăște  ordinea liberală și nu are nevoie deci să implementeze  pluralismul, statul de drept  și alte valori  occidentale în Ucraina sau în Republica  Moldova. Din contră. Pentru liderul de la Kremlin „conflictele înghețate”,   tot de Moscova inventate, de altfel,  reprezintă o stratagemă  de care se  folosește în scopul rusificării și re-sovietizării republicilor ex-sovietice. Este necesar ca politicienii noștri să cunoască filozofia politică a președintelui Putin pe care el, de altfel, nu o ascunde, prezentând-o nonșalant la conferința de securitate de la Munchen din 2007, la summit-ul NATO de la București din 2008, precum și cu alte ocazii. Potrivit lui, Ucraina nu-i decât o făcătură, un stat fals, iar Rusia, fiind o mare nedreptățită în urma colapsului URSS,   are dreptul să-și recupereze teritoriile pierdute și să-și refacă astfel măreția de altădată. Liderul rus este un revanșard care atentează la suveranitatea altor țări, iar Republica Moldova nu-i o excepție din acest punct de vedere.

Bani de la BERD

Deși Putin și Zelenski au negociat la Paris și chestiunea tranzitului pe teritoriul ucrainean a gazului natural din Rusia, nu există garanții că părțile vor ajunge la o înțelegere. În caz de forță majoră, ne va veni în ajutor Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare. Prim-ministrul Ion Chicu și directorul general BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone, au semna la 11 decembrie un aranjament financiar care va permite procurarea rezervelor de gaze naturale, în valoare de 50 de milioane de dolari, dacă gazul din Rusia nu va putea fi livrat prin Ucraina.

Prieten la nevoie

Mateo Patrone, directorul general BERD pentru Europa de Est și Caucaz, a menționat că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este mai mult decât un prieten al Republicii Moldova, e un prieten la nevoie. Matteo Patrone a anunțat că bordul BERD a decis cofinanțarea construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. Acordul cu BERD va facilita implementarea proiectului de interconexiune a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României  și, implicit, integrarea în piața regională de energie electrică a UE.

A ars „Amiral Kuznețov”

Nava rusească  „Amiral Kuznețov”, prezentată de ruși drept portavion, dar care de fapt e un crucișător vechi și uzat, a luat foc chiar în toiul unor lucrări de reparație. Un incendiu devastator a izbucnit în timp ce ambarcațiunea se afla la chei în portul Murmansk. Există victime. Crucișătorul urma să fie reparat după ce în 2017 fusese avariat în apropiere de țărmul Siriei. „Amiral Kuznețov” a luat foc la un an de la un alt incident, când cheiul plutitor la care era amarat portavionul, tot în timpul unor lucrări, nitam-nisam s-a scufundat, omorând un om.

Victoria conservatorilor

Premierului britanic Boris Johnson i-a ieșit pasiența. După ce, în absența unei majorități clare în Parlament, a fost împiedicat de legislatori să realizeze Brexitul, a riscat în stilul lui Margaret Thatcher. A convocat alegeri anticipate pe care le-a câștigat de o manieră splendidă. Conservatorii au repurtat cea mai convingătoare victorie electorală de la 1987 încoace, iar Partidul Laburist a suferit cea mai grea înfrângere din ultimii 80 de ani. Succesul lui Boris Johnson nu-i doar un mandat de încurajare pentru Brexit, ci și un vot de blam pentru alunecarea periculoasă a laburiștilor spre extrema stângă. Liderul lor Jeremy Corbyn, un socialist care îl simpatiza pe Putin, a lăsat deja să se întrevadă că va demisiona. Și slavă Domnului!

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.