Menu
Embed:

Cronica lui Bogatu, 1 martie 2020

În această ediție:

UE: critică fără precedent

Mai rău nu se poate. Relația Republicii Moldova cu UE a ajuns într-un punct mort. La finele săptămânii trecute la Chișinău a sosit Luc Devigne, directorul general adjunct pentru Europa și Asia Centrală al Serviciului European de Acțiune Externă. După ce a arătat că cei cinci ani scurși de la intrarea în vigoare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător au fost un succes remarcabil, acesta a supus actualele autorități moldovene unei critici nimicitoare fără precedent, sugerând că actuala guvernare de la Chișinău a scos UE din toate răbdările.

Este o problemă cu statul

Subliniind că starea justiției este deplorabilă, iar combaterea corupției e o vrăjeală, Luc Divigne a lăsat să se întrevadă că în aceste condiții reluarea finanțării externe este exclusă. Nu-i normal, a spus el, ca în urma unei profunde anchete de durată, realizată de compania Kroll, partenerii europeni să audă doar scuze și pretexte. Potrivit lui, dacă cei care au furat miliardul nu sunt trași la răspundere la cinci ani de la jaf, ceva nu-i în regulă cu acest stat. De altfel, Chișinăul se îndepărtează tot mai mult de „trenul” integrării europene.  Asta recunpsc până și legislatorii moldoveni. Aproape 30 la sută din Planul de Acțiuni privind implementare Acordului de Asociere cu UE pentru 2017-2019 nu a fost îndeplinit. Deși beneficiază astăzi de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, 70 la sută din exporturi  revenind UE,  sub regimul Dodon Republica Moldova a căzut de pe harta Europei și s-a pomenit pe un drum care nu duce nicăieri, vorba lui George Kent, adjunctul secretarului de stat american pentru afaceri europene și eurasiatice, fapt trist pentru care  actuala guvernare va trebui să dea socoteală.

Numărătoarea inversă

De altfel, în decembrie 2019, vă amintesc, George Kent s-a întâlnit la Chișinău cu reprezentanții PSRM, PDM, PAS și PPDA, dar l-a evitat pe Igor Dodon, dându-i de înțeles că-i un proscris. De atunci, cred eu, a început numărătoarea inversă pentru președinte . Asta explică astăzi virajurile sale  halucinante, oscilarea sa  disperată între „frații români”, pe de o parte, atacurile brutale împotriva  unioniștilor și a diplomaților occidentali, pe de alta.  Ba  sugerează că vrea un guvern cu noi miniștri din PDM, ba promite că guvernul Chicu nu va fi schimbat în anul 2020. Igor Dodon este contrazis de liderul PDM, Pavel Filip, care insistă că votul pentru Guvernul Chicu  e un capitol încheiat, iar situația actuală nu mai poate continua. Fostul premier dă de înțeles că democrații ori trec într-o opoziție dură, ori reintră la guvernare, ceea ce înseamnă că ei vor să fie vioara întâii într-un Executiv nou, dictând politica internă și externă. Se mobilizează și blocul ACUM,  în speță, PAS, care își intensifică atacurile împotriva actualei guvernări. Faptul cu Maia Sandu s-a pus în mișcare, surprinzătoarea ei flexibilitate, nemaiîntâlnită până acum, disponibilitatea de a coopera cu toate forțele politice care vor pune umărul la înfrângerea lui Dodondemonstrează că avertismentele americanului Kent și asprimea europeanului Divigne nu sunt întâmplătoare. Occidentul e supărat rău. Sunt  tot mai multe semne că a început operațiunea americano-europeană de sancționare a președintelui Dodon pentru puciul pro-moscovit săvârșit în luna noiembrie 2019. Oricâte mesaje de prietenie ar da Dodon, oricâte bezele ar trimite liderul pro-rus României, el nu este crezut și nu este luat în seamă, consideră cunoscutul strateg politic Cristian Hrițuc de la București. Din Occident, crede el, va veni sprijinul necesar pentru Maia Sandu, singura care îl poate învinge în alegeri. Vor cădea scheletele din dulapul lui Dodon care va fi astfel prezentat în toată „splendoarea” sa , între ghilimele fie spus.  

Dezvăluirile lui Țîcu

 Deputatul Octavian Țîcu, președintele PUN , a făcut niște dezvăluiri demne de reținut în legătură cu răsturnarea guvernului Maiei Sandu în noiembrie anul trecut. Având în vedere faptul că Republica Moldova a căzut astăzi într-o nouă vasalitate față de Rusia, nu strică să știm cum s-a ajuns în această situație penibilă. Potrivit lui Octavian Țîcu, înaintea căderii cabinetului său, Maia Sandu a fost prevenită de occidentali să nu cedeze puterea. Au existat numeroase solicitări de la Bruxelles și București ca șefa guvernului  să meargă să discute cu PDM. Liderul PUN considerăcă nici astăzi nu-i târziu ca eroarea comisă în noiembrie să fie corectată. Potrivit lui, trebuie căutat un consens cu PDM, inclusiv cu platforma lui Andrian Candu, pentru a înlătura de la putere guvernarea filorusă și a instala un guvern pro-european.

Un divorț italian

S-au mai domolit spiritele în jurul scindării Partidului Democrat, iar la zece zile de la acest eveniment putem trage niște concluzii. Prima ar fi că s-a produs un divorțul în stil italian ca în celebrul film cu Sophia Loren și Marcelo Mastroianni. Adică am asistat la o despărțire reciproc avantajoasă. Dacă nu exista, separarea dintre Pavel Filip și Andrian Candu urma să fie inventată.

Furtună într-un pahar cu apă

Până la urmă, totul a fost o furtună într-un pahar cu apă. Protagoniștii divorțului politic, Pavel Filip și Andrian Candu, deși s-au apostrofat reciproc, au fost mult mai cumpătați decât mass-media sau experții care au comentat surescitați la culme evenimentul. Și-au vărsat năduful asupra celuilalt, bineînțeles, dar nu au întrecut măsura. Din acest punct de vedere, mi se pare simptomatică reacția lui Pavel Filip care a declarat că plecarea celor șase deputați  „va face bine” și partidului, și persoanelor care au ales să plece. Separarea de Andrian Candu și oamenii săi îi oferă acum posibilitatea PDM-ului să pretindă că s-a curățat de adepții lui Plahotniuc și e pregătit pentru un dialog politic cu celelalte partide. Pe de altă parte, noul grup „Pro Moldova” poate juca în Parlament rolul „buturugii mici” sau cel al „pionului indispensabil”. Nu-i exclus ca PDM să accepte o coaliție cu PSRM. Dar cu o condiție: să fie vioara întâi în guvern și să pună capăt derivei R. Moldova spre Est. Această opțiune ar fi o greșeală totuși pentru democrați care ar risca să-și erodeze și ultima brumă de popular.

Comemorarea lui Nemțov

Acum cinci ani, la 27 februarie, 2015, chiar în apropiere de Kremlin, a fost asasinat liderul opoziției democratice din Rusia Boris Nemțov. Presa și opinia publică internațională a suspectat din capul locului că în spatele omorului s-ar ascunde puterea politică de la Moscova. Aceste suspiciuni sunt firești în condițiile în care majoritatea inamicilor politici ai lui Putin, cum ar fi Litvinenko, Politkovskaia, Berezovski și mulți alții ori au fost uciși, ori au decedat în condiții suspecte. Nu-i de mirare că cei care au comandat asasinatul nu au fost găsiți nici până-n prezent. Mii de oameni din Rusia și din toată lumea păstrează vie memoria lui Nemțov. Joi au depus flori la mormântul său reprezentanții misiunilor diplomatice occidentale acreditați în capitala rusă, iar UE a cerut anchetarea corectă a circumstanțelor asasinatului. Moscoviții au participat la un marș de comemorare a marelui dispărut care s-a constituit într-o acțiune populară pentru libertate și împotriva autocrației putiniste.  

Scindare în Ortodoxie

În data de 26 februarie 2020, a avut loc o reuniune a întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Locale în Amman, Iordania, pe tema unității și reconcilierii în Ortodoxie. În cadrul ei urmau să fie dezbătute divergențele apărute în legătură cu autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Cu toate acestea, însăși întâlnirea s-a constituit într-o întruchipare a scindării.  La reuniune au participat doar  patriarhii Rusiei, Ierusalimului și Serbiei, precum și capul  Bisericii Ținuturilor Cehe și Slovaciei. Astfel, din 15 întâistătători ai bisericilor ortodoxe, au participat doar patru. Patriarhul BOR Daniel nu a asistat  la întâlnirea din Amman, ultimul sinod al Bisericii Ortodoxe Române pronunțându-se pentru recunoașterea autocefaliei bisericii din Ucraina.

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.