Menu

De Facto - 23 Octombrie 2019

Embed:

În această ediție:

Moldovenii au tratat cu rezerve alegerile locale din 20 octombrie. Astfel, Comisia Electorală Centrală a înregistrat o rată de participare de doar 41,67%, din populația cu drept de vot. Statisticile arată o descreștere constantă a prezenței la urne, de la declararea independenței Republicii Moldova.

Dacă la primele alegeri locale, din 1995, au participat 60% din populația cu drept de vot, în 1999, rata de participare era deja de 58,4%, pentru ca în 2007 procentajul să atingă doar 48%. Și la scrutinul din 2015 prezența la vot a fost de puțin peste 48 la sută. La fel de mică a fost și prezența la alegerile parlamentare noi. De exemplu, candidatul Blocului "ACUM" ,Galina Sajin, a obținut în circumscripția numărul 50 (La Vest de Moldova) doar circa șapte mii de voturi.

În altă ordine de idei, alegerile de duminică s-au desfășurat într-un mediu calm și competitiv. Este concluzia preliminară la care au ajuns Observatorii Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor. În același timp, experții ENEMO au trecut în revistă un număr mare de nereguli, atestate în campania electorală.

De exemplu, organizația a constatat că ar exista discrepanțe mari între fondurile electorale raportate la CEC de unii concurenți electorali și banii cheltuiți de aceștia în realitate. Exponenții Comisiei Electorale Centrale nu au comentat încă informațiile prezentate de ENEMO.

Câteva concluzii la acest subiect:

1. Vicepreședintele PAS Mihai Popșoi consideră că prezența scăzută la urne s-ar datora numărului prea mare de scrutine, din ultimii ani. O concluzie FALSĂ: absenteismul moldovenilor vizează direct calitatea clasei politice din țară. În loc să progreseze, să se alinieze standardelor moderne, politicienii moldoveni au încremenit în clișee. Unii continua să fie ancorați în realitatea sovietică, alții adoptă fără discernământ modele îndoielnice, importate din Vest.


2. Prezența scăzută la alegerile din 20 octombrie se datorează și modului în care a degradat sistemul politic după alegerile parlamentare din 24 februarie. Constituirea Alianței PSRM-ACUM, sub presiunea agresivă a unor factori externi, au erodat încrederea unei părți importante a electoratului în autonomia politicienilor locali. Mulți moldoveni și-ar fi dorit ca factorii de decizie să aibă o agendă națională, nu una pliată orbește pe interesele marior puteri.

3. O bună parte din electoratul socialist nu a înțeles logica alierii fomațiunii cu PAS și PPDA, după alegerile parlamentare. Așa-zisul război anti-oligarhic, declanșat de blocul ACUM și susținut de PSRM, este un obiectiv prea nebulos pentru alegătorii care își doresc lucruri ceva mai concrete. De exemplu: drumuri bune, salarii și pensii decente, taxe mici, servicii mai ieftine, pe care actuala guvernare nu a fost în stare să le ofere.

4. Prezența scăzută la alegerile din 20 octombrie s-a datorat și modelului de comportament public, adoptat de exponenții blocului ACUM, dar și de unii aliați din PSRM. Alegătorii, mai ales cei tineri și mai ales cei din Diasporă, sunt dezamăgiți de conduita arogantă, agresivă, uneori la limita decenței, a celor aflați acum la putere. În opinia lor, acest comportament doar încearcă să camufleze calitatea proastă a actualei guvernări.

Albert Camus spunea: "Orice revoluționar sfârșește prin a deveni fie opresor, fie eretic".

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.