Menu

De Facto - 24 Septembrie 2019

Embed:

În această ediție:

Într-un interviu pentru un portal de știri din Germania, președintele Igor Dodon a declarat recent că partea Moldovei din stânga Nistrului ar putea obține o autonomie foarte puternică. El a mai spus că va prezenta și colegilor de coaliție conceptul privind rezolvarea diferendului transnistrean, însă documentul nu a ajuns nici la Guvern, nici la Parlament. Ulterior, Dodon a recunoscut că partenerii de alianță nu sunt gata să dicute acest subiect și a căutat să evite termenul de federalizare. 

În timp ce Maia Sandu spune că federalizarea Republicii Moldova este inacceptabilă, subordonații săi discută deja cu rușii despre un statut special pentru regiunea transnistreană. Astfel, vicepremierul Vasile Șova a abordat acest subiect cu Serghei Gubarev, Reprezentantul Moscovei în procesul de reglementare a diferendumului transnistrean.

Șova a declarat că subiectulstatul juridic al regiunii transnistrene va fi pus în discuție în cadrul formatului de negocieri 5+2. Dosarul transnistrean a fost discutat și de către ministrul de Externe, Nicu Popescu, cu omologul său german Heiko Maas, în cadrul unei vizite la Berlin. 

Experții susțin că autonomia largă pentru regiunea transnistreană, despre care vorbește Igor Dodon, este doar o intenție camuflată de a pune în aplicare  „Planul Kozak”, de federalizare a Republicii Moldova. 

Câteva concluzii la acest subiect:

1. Igor Dodon încearcă să păcălească opinia publică, înlocuind termenul de federalizare cu noțiunea de "autonomie puternică" pentru regiunea din stânga Nistrului. Șeful statului înțelege foarte bine că termenul de "federalizare" nu este agreat deocamdată de către partenerii de coaliție ai PSRM. De aceea, inventează cuvinte de camuflaj.

2. Fortificarea și legitimizarea enclavei transnistrene este însă, cel mai important obiectiv al federalizării al Federației Ruse în Republica Moldova. De-a lungul anilor, Moscova prin agenții săi de influiență, plasați în Europa de Vest, a încercat să forțeze un scenariu de federalizare a Republicii Moldova, eșuat până acum. Prima lovitură a venit în anul 2003, când președintele Vladimir Voronin, care a repins așa-zisul memorandum Kozak și atunci Moscova a fost nevoită să conserveze agenda transnistreană.

3. După eșecul usturător din anul 2003, Kremlinul a înțeles că pentru a obține federalizarea Republicii Moldova trebuie să controleze întregul sistem politic de la Chișinău. Iar după un deceniu și jumătate de presiuni, negocieri secrete și miliarde băgate în operațiuni inteligente, în anul 2019 Moscova a reușit să formeze o coaliție de guvernământ docilă și fără elemente ostile, care se numește alianța PSRM-ACUM.

4. Alința PSRM-ACUM are misiunea de a realiza cu succes operațiunea de federalizare a Republicii Moldova. Zarurile au fost aruncate, iar așa-zisa autonomie puternică, despre care vorbește deschis Igor Dodon, arată clar că deznodământul se apropie.

Eminescu spunea: "Unii români își urăsc țara mai rău și mai cumplit decât străinii."

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.