Menu
Embed:

Într-o altă lume, neînțeleasă

Societatea obișnuiește să spună despre ei că trăiesc în lumea lor. Și cel mai des, tot comunitatea îi abandonează în acea lume, chiar dacă adoptă regulamente ce ar trebui să-i scoată din ea. Vorbim de copiii care se nasc și se maturizează cu autism. O tulburare de dezvoltare, ce presupune probleme de integrare socială și percepere a mediului înconjurător, dar și probleme ce țin de o asistență profesională, care, din păcate spun părinții, în Moldova este practic inexistentă.

Acestea sunt mărturiile mamelor pentru care cuvântul „răbdare” este de căpătâi, din acel moment când au adus pe lume un copil mai diferit. Alexandru este unul dintre ei. Are cinci ani și suferă de autism, o tulburare ce-i afectează dezvoltarea normală.

"În jurul vârstei de un an și cinci luni am început să observăm că nu reacționează când îl strigăm, la nume. Am început investigațiile și ca părinți ne-am gândit că nu aude bine. S-a adeverit că copilul aude", a spus mama lui Alexandru, Natalia Iacub.

Doar că nu-i asculta și nu-i înțelegea, pentru că Alexandru percepe lumea în felul lui. Vorbește greu și ca majoritatea copiilor autiști, repetă o serie de cuvinte și fraze pe care le aude la cei din jur sau este învățat să le spună. La fel, este antrenat să-și coordoneze toate necesitățile vitale, iar acest lucru se dă după ani grei de muncă, spune o altă mamă, care crește un fiu, la fel de deosebit.

Prin exerciții zilnice, Irina Stoian l-a învățat pe fiul său de șapte ani, Egor, să pronunțe cuvântul pe care credea că nu-l va auzi vreodată.

Și Natalia Iacub, care a făcut naveta Hâncești-Chișinău zilnic timp de doi ani, iar în final s-a mutat în capitală numai ca să îmbunătățească starea fiului său, zice că orice gest nou făcut de Alexandru este o minune.

Sacrificiile acestor mame sunt inegalabile în lupta cu autismul. Doar ele știu ce înseamnă să bată la uși, care nu se deschid. Chiar dacă la nivel național există un program de incluziune a copiilor cu deficiențe în grădinițe și școli, la modul practic lucrurile stau puțin diferit.

Soluția ar fi un însoțitor.

De altfel, mamele pun accent anume pe terapia comportamentală și nu medicamentoasă, care în unele cazuri poate fi un eșec.

"Terapia comportamentală aplicată, așa se numește pe lung- ABA terapia – este o terapie bazată pe schimbarea mediului, ca să schimbăm comportamentul copilului. Noi nu tratăm, dar îi învățăm abilități funcționale care să-l ajute pe parcursul vieții să se integreze în societatea noastră. Noi nu schimbăm mediul, ci îl adaptăm la mediul care este. Spre exemplu grădinița, școala, teren de joacă sau la cumpărături cu părinții, primul lucru care învățăm copiii este autodeservirea. Este important ca un copil să știe să se îmbrace, să se încalce, să meargă la wc, să mănânce, să-și manifeste cererile și dorințele, să știe să spună ce vrea el și ce nu vrea", a afirmat administratorul ONG "Sos Autism", Anastasia Para.

Cele mai grave probleme, spun mamele, sunt insuficiența specialiștilor la noi în țară care să ofere asistență necesară în astfel de cazuri și numărul redus de centre unde copiii ar putea primi acest tratament. Medicii de la Spitalul Psihiatrie, unde sunt consultați copiii cu autism, au o explicație la situația în care s-au pomenit.

Pentru rezultate mai bune, spune Ghenadie Cărăușu, specialiștii au început să fie instruiți suplimentar.

"La universitatea Testemițeanu au loc anual perfecționări și stagieri pentru psihologi, psihologi clinicieni, pentru psihoterapeuți. Poate ar fi insuficient ca frecvență, dar multe lucruri sunt efectuate, foarte multe lucruri sunt adresate medicilor de familie. Lor le revine marele lcuru de a depista cât mai precoce aceste afecțiuni. Momentan suntem în elaborarea unui protocol clinic național. Se lucrează mult, al doilea an. Cred că va fi un ghid bun pentru părinți, dar și pentru specialiști din toată republica", a afirmat conferențiarul universitar, Spitalul de Psihiatrie, Ghenadie Cărăușu.

În Moldova sunt înregistrați oficial puțin peste 200 de persoane cu autism, dar în realitate numărul lor ar putea fi mult mai mare.

Cercetările au arătat până acum că autismul nu poate fi tratat definitiv, în schimb starea persoanei afectate poate fi îmbunătățită. Ca și în cazul copiilor pe care i-ați văzut în acest reportaj, ai căror părinți au conștientizat la timp că autismul poate fi transformat într-un dar, nu într-o dizabilitate.

Sursa Foto: publika.md

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.