Menu
Embed:

Domeniul vitivinicol nu înseamnă doar vin

În lumea vinului competiția e mare, iar ca să impresionezi consumatorul trebuie să vii cu ceva nou. Și nu neapărat să intervii la conținutul licorii. Poți să creezi altceva, deosebit în acest domeniu, ce nu s-a făcut până acum în țara noastră.

Astfel, beneficiind de o linie de creditare din partea Băncii Europene de Investiții, mai mulți producători din Moldova au restructurat, ce-i drept o mică parte, din sectorul vitivinicol.

Pe lângă faptul că au modernizat fabrici, au creat linii noi de producție, cum ar fi cea a pilonilor de beton pentru podgorii, care până nu demult erau importați, sau tipărirea etichetelor pentru sticle.

Pornind de la ideea că specialiștii calificați nu se nasc, dar devin, Universitatea Tehnică din Moldova a depus o cerere la Programul Filiera Vinului, conceput de Guvernul de la Chișinău și Banca Europeană de Investiții.

Cu un milion 300 de mii de euro la UTM au fost reutilate și modernizate toate laboratoarele de testare a vinurilor. Mai pui că din acești bani a prins viață și o mini fabrică, unde din anul curent lecțiile practice au devenit mai atractive pentru studenți.

Viitorii enologi de la Universitatea Tehnică învață acum în practică tot procesul de fabricare a vinului: de la strângerea roadei, desciorchinarea și zdrobirea strugurilor, maturizarea și depozitarea vinului, până la testările tehnico-chimice și microbiologice, în urma cărora este determinată calitatea vinului.

Gheorghe Constantin este student în anul trei la UTM, specialitatea Enologie. Tânărul este sigur că practica pe care o obține la universitate nu diferă de ceea ce știe un angajat al unei fabrici de vinuri.

"Viitorul meu este să devin un tehnolog cu capacități. Capacitățile sunt de a putea, de a implementa în practică tot ce facem, poate chiar la crearea propriei fabrici, dar asta e foarte greu", a spus studentul, anul III, specialitatea Enologie, UTM, Gheorghe Constantin.

"Ei în primul rând vor fi specialiști mai pregătiți practic, în al doilea rând noi mai avem încă un scop - ca să atragem tineret la studii în domeniul viticulturii și vinificației. Industria vinicolă este una de bază din Moldova", a zis doctorul, profesor universitar, Anatol Balanuță.

De împrumuturi la condiții avantajoase au beneficiat și companiile vitivinicole mari, care, și-au înnoit infrastructura. Altele, însă, s-au născut, la propriu, pe drum cu ajutorul programului "Filiera Vinului".

După ce a făcut studiile de masterat în Franța, acum doi ani Dan Prisăcaru a hotărât să se întoarcă în țară și să pună baza unei afaceri de familie.

"Am făcut un business-plan, am arătat contribuția noastră proprie, am fost acceptați în primul rând de filieră ca potențial beneficiar, am fost acceptați de direcția liniei de credit, apoi de BEI și apoi, în sfârșit, și de banca comercială,care ne-a oferit creditul. Creditul a fost foarte binevenit. Cu banii obținuți am cumpărat cisternele de oțel inoxidabil, am cumpărat zdrobitor - descerchinător și pompele de care noi aveam nevoie în vinărie", a spus vinificatorul din Chișinău, Dan Prisăcaru.

În acest an, tânărul vinificator a plantat soiuri autohtone de viță-de-vie cum ar fi Feteasca Neagră, Rara Neagră și Feteasca Regală. Consumatorii, în special cei străini, sunt ușor de impresionat cu vinuri din soiuri moldovenești, spune Dan.

"Aceasta este Feteasca Neagră din 2014 și cam să aveți închipuire, din mustul cel dulce la ce trebuie să ajungă. El are undeva opt luni de zile în baric, cred că o să-l mai lăsăm undeva vreo trei, patru și apoi să-l pregătim pentru îmbuteliere", a zis vinificatorul din Chișinău, Dan Prisăcaru.

Modernizarea sectorului vitivinicol nu înseamnă doar obținerea unui vin mai bun. Spre exemplu, plantațiile intensive de viță-de-vie sunt aranjate cu ajutorul stâlpilor de beton fabricați după o tehnologie specială, care să permită instalarea plasei antigrindină și culesul mecanizat al roadei.

Până nu demult, vinificatorii importau acești stâlpi. Acum, cu ajutorul împrumutului de la Banca Europeană de Investiții, ei sunt produși la noi în țară.

"- Utilajul este importat din Italia, după tehnologia italienilor. Stâlpii sunt flexibili. Flexibilitatea ajută ca ei să nu se rupă când sunt atinși de ceva, loviți.

- Ceea ce înseamnă că atunci când merge strânsul mecanizat al roadei ei nu sunt afectați?

- Ei nu sunt afectați și nu se rup. Duritatea este de trei, patru ori mai mare ca la stâlpii produși pe piață mai înainte. În CSI așa producere nu este. Este doar în Italia și până când, în Republica Moldova", a afirmat dministratorul fabricii de stâlpi, Vladimir Zanovei.

Și dacă s-ar părea că în acest sector nu mai e loc de creativitate sau dacă este, e limitata, aflați că odată cu apariția programului Filiera Vinului, până și etichetele au început să fie altfel tipărite. Din 1997, de când a fost deschisă, și până în 2014, tipografia lui Igor Vinogradski a produs milioane de etichete pentru vinăriile din țara noastră.

Odată modernizate însă, fabricile au venit cu alte cerințe - nu vroiau etichete pe hârtie, ci pe bandă adezivă. Și cum utilajul vechi nu-i mai folosea la nimic, iar cel de ultimă generație costa o avere, omul de afaceri a contractat 175 de mii de euro prin intermediul "Filierii Vinului". Acest lucru l-a scăpat și de faliment.

"Am cumpărat utilaje noi care ne-a ajutat să sporim volumul de producție, timpul de lucru și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru producerea etichetelor pe benzi adezive. Datorită faptului că ni s-a acordat acest împrumut pentru a cumpăra acest utilaj, am reușit să ne menținem pe piață, să fim competitivi și să lucrăm într-un regim mai bun și să oferim produse competitive", a zis tehnologul Lesea Rudișin.

Timp de cinci ani, programul "Filiera Vinului" a fost sursă de inspirație financiară pentru aproape 40 de companii.

"Dacă să luăm ca proporții procentuale pe industrii au mers cam zece procente la înființarea plantațiilor de viță-de-vie noi soiuri tehnice, cam 60 la sută la reutilarea fabricilor de vin, cam zece la sută la industriile conexe și cam zece procente la instituțiile de învățământ", a zis directorul executiv al programului "Filiera Vinului", Iurie Brumărel.

Acestea sunt doar o mică parte din întreprinderile care au nevoie de modernizare, astfel încât vinurile noastre să fie sorbite cu plăcere nu doar acasă, dar și în afara țării.

"Înțelegerea cu BEI din start a fost următoarea: că dacă Republica Moldova va absorbi aceste credite și ele vor fi valorificate în termenii stabiliți, atunci Republica Moldova poate veni cu o solicitare de a mai accesa a doua tranșă, iarăși 75 de milioane și tot așa până la 400 de milioane de euro", a afirmat directorul executiv al programului "Filiera Vinului", Iurie Brumărel.

Dar și acești bani nu sunt suficienți pentru restructurarea întregii ramuri vitivinicole din Moldova.

"Împreună cu experții Băncii Europene de Investiții, în 2010, am făcut un studiu și am ajuns la cifra că sectorul vitivinicol, pentru a fi remodernizat, este nevoie de o investiție de aproximativ un miliard de euro", a spus directorul executiv al programului "Filiera Vinului", Iurie Brumărel.

Împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții prin intermediul băncilor comerciale din Moldova sunt pe un termen de zece ani, cu o perioadă de grație de patru ani.

Sursa Foto: publika.md

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.