Menu
Embed:

No-till și mini-till-ul, viitorul agriculturii

Tot mai des, în ultima vreme, auzim de competitivitatea produselor agricole. De câțiva ani, în acest sector sunt promovate tehnologiile mini-till și no-till, ce presupun prelucrarea pământului fără plug și alte utilaje agricole.

Pe lângă faptul că astfel pot fi reduse cheltuielile, experții spun că și recolta la hectar este mai mare. Asta pentru că atunci când semănăm culturile agricole nu intervenim adânc în sol, ceea ce contribuie la menținerea umidității.

Leonid Țilea din satul Rediul Mare, Dondușeni, face agricultură de aproape 20 de ani. Acum patru ani a hotărât, cu mare greu, să renunțe la plug și să semene porumbul prin tehnologia no-till. Asta presupune semănatul direct, fără ca pământul să fie prelucrat.

"Am colaborat cu colegii din Ucraina și am văzut că ei într-adevăr ne-au spus că , da, se poate și am mers și noi la riscul acesta am mers și noi", a spus agricultorul din satul Rediul Mare, Dondușeni, Leonid Țilea.

O semănătoare l-a costat 80 de mii de dolari. Jumătate din această sumă a fost acoperită de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă.

"Acum mai luăm încă o semănătoare ca să avem, să introducem nu o sută de hectare, dar mai mult, undeva la 600 de hectare să avem semănate sub no-till", a completat agricultorul din satul Rediul Mare, Dondușeni, Leonid Țilea.

Pentru comparație, în acest an agricultorul a semănat o sută de hectare cu soia după tehnologia tradițională, și o sută - după cea conservativă.

"Pe terenul cu tehnologie conservativă s-au cheltuit direct în producere patru mii 700 de lei la hectar. La terenul cu tehnolgie tradițională sunt mai mari și constituie undeva șase mii 500 de lei", a afirmat expertul economic în cadrul IFAD, Mihai Casian.

Pe lângă beneficiile economice, pe care le are această tehnologie, nu mai puțin importantă este reducerea riscurilor de a afecta solul.

"Mai cunosc fermierii așa o lege, legea restituirii solului: din sol iei, dar trebuie în același timp să pui. Iată că în agricultura conservativă resturile rămân la suprafața solului, se descompun și contribuie la sporirea materiei organice din sol. Iată dacă observați pe câmpul dat, dacă am împrăștiat cât mai uniform resturile culturii de porumb de anul precedent, anume acestea ne permit ca să păstrăm, pe perioada de vegetație, apa și să creăm condiții mult mai favorabile pentru ca cultura să crească", a zis doctorul în științe agricole, Sergiu Gavrilaș.

Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, IFAD, va oferi în următorii cinci ani peste patru milioane de dolari sub formă de granturi. Banii vor fi alocați pentru achiziția utilajelor agricole pentru implementarea tehnologiilor de conservare a solului, înierbarea viilor și livezilor, dar și restabilirea fâșiilor forestiere.

"Programul IFAD lucrează foarte intens cu Argentina, țară care are experiență în implementarea tehnolgiilor conservative de peste 45 de ani și experții din Argentina au venit și în Moldova. Și ei spun că, Dumnezeu v-a făcut un cadou să mai aveți înghețurile de iarnă. Deci apa intră în sol, ca rezultat al înghețurilor pământul crapă, deci apa ară pământul", a afirmat specialistul, Iurie Ușurelu.

Utilajele agricole pentru implementarea tehnologiei mini-till și no-till sunt subvenționate din fondurile IFAD.

"Prin intermediul AIPA pentru anul acesta noi vorbim de 200 de mii de dolari în cadrul IFAD cinci. Pentru viitorii cinci ani de zile noi vorbim de un buget de 770 de mii de dolari. Vom oferi asistență financiară în formă de grant până la 10 mii de dolari, dar nu mai mult de 50 la sută din costul tehnicii agricole destinată lucrărilor conservative", a spus Iurie Ușurelu.

Semănătorile sunt importate din Argentina.

"Este mai masivă, mai grea, mai robustă, pentru că greutatea mai mare îi permite să intre în sol. Dacă vorbim de sol neprelucrat, atunci îi trebuie putere mai mare ca solul tasat să-l poată tăia cuțitele acestea din față. Este reglabilă puterea de tasare a solului și la fel presiunea asupra aparatului de semănat se reglează de la 50 până la 300 de kilograme", a menționat importatorul de tehnică agricolă, Ion Panfilii.

Ministerul Mediului spune că în utimii ani cernoziomul, atât de scump pentru agricultura țării, a degradat considerabil.

"Dacă distrugerea unui strat de humus, a unui strat bogat fertil, poate să se realizeze foarte repede, atunci remedierea situației se face timp de zeci, chiar sute de ani. Eu sunt absolut sigur că în momentul în care vor fi folosite aceste tehnologii vor spori, desigur împreună cu alte mecanisme aplicate, reconstrucția și respectiv reabilitarea acestor soluri", a afirmat ministrul Mediului, Valeriu Munteanu.

Potrivit datelor IFAD, în prezent, din cele peste două milioane de hectare de teren arabil din Moldova, doar 160 de mii de hectare sunt prelucrate după tehnologia conservării solului.

Sursa Foto: agrobiznes.md

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.