Menu
Embed:

Cladirea Filarmonicii Naționale, un secol și jumătate de istorie

Zeci de ani, Filarmonica Națională "Serghei Lunchevici" a fost cea mai importantă instituție de concert din Republica Moldova și a lansat artiști și ansambluri care ne-au dus faima în întreaga lume. Colega mea Cristina Gavrilenco a făcut o incursiune în istorie și ne spune ce rol a avut această instituție în viața culturală a țării.

Clădirea Filarmonicii Naționale datează din a doua jumătate a secolului 19. De-a lungul anilor, aceasta a fost sediul unei sinagogi, iar în perioada interbelică, a găzduit artiștii teatrului municipal "Expres", dar și pe cei ai circului din Chișinău. În anul 1940, prin decizia Guvernului RSS Moldovenești, a fost fondată Filarmonica Națională. Astfel, după Independență, clădirea a devenit cea mai importantă instituție de concert din țară. În 1960, sediul Filarmonicii a fost reconstruit esențial, sub îndrumarea arhitectului Valentin Voițehovschi. Atunci a fost refăcut decorul interior și exterior al clădirii, intrarea principală a fost decorată cu șase coloane, ceea ce a oferit clădirii o anumită solemnitate. Tot atunci au fost renovate și sălile de concerte: cea Mare, cu 773 de locuri și cea Mică, cu 214 locuri. În clădire au mai fost amenajate săli de repetiții pentru cor, orchestră și balet. La Filarmonica Națională și-au început activitatea ansambluri renumite precum „Joc”, „Fluieraș”, „Lăutarii” și artiști emeriți, printre care Vladimir Curbet, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac și Serghei Lunchevici. În anul 2003, Filarmonicii Naționale i se atribuie numele de Serghei Lunchevici. Pînă la izbucnirea incendiului, în Filarmonică se organizau numeroase festivaluri și concerte de muzică academică, jazz, folk și pop, cu participarea interpreților și colectivelor autohtone și străine. Clădirea are statut de monument de patrimoniu cultural.

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.