Menu
Embed:

Cazanele care dau căldură eco. Acestea devin tot mai populare în țara noastră

Este eficientă, costă puțin, nu elimină gaze nocive și dă acelaș randament de căldură ca și lemnele sau cărbunele. Energia produsă din biomasă, mai exact din paie, coji de nucă, rumeguș de lemn sau stuf, devine tot mai populară în țara noastră.

Oamenii încep să facă rânduri la proiectele de subvenționare a cazanelor cu biomasă, înțelegând beneficiile acestora, în primul rând, pentru buzunarele lor. Iar cei care deja și-au instalat unul, au transformat sobele din casă în elemente de decor.

Satul Răzălăi din comuna Pepeni, raionul Sângerei. În aceste localități sunt trei gospodari care anul trecut au spart gheața în utilizarea energiilor regenerabile.

Au renunțat la sursele de încălzire tradiționale, lemnul sau cărbunele, și și-au luat cazane care consumă biomasă.

Dorin Pântea, fost primar și de meserie profesor de geografie, a luat chiar și credit de la bancă împreună cu soția sa, ca să-și vadă casa încălzită.

Acum această sobă, la care gospodina spunea că nu va renunța în ruptul capului, servește element de decor la bucătărie. La un metru depărtare de plită se află un calorifer care dă căldură non-stop, iarna.

Familia Pântea spune că doarme liniștita pentru că toată munca pe care trebuia s-o facă s-a redus la zero. Stăpân pe căldură în casă este cazanul subvenționat prin intermediul Proiectului european "Energie și Biomasă".

"O procedură foarte simplă. Buncherul se umple cu pelet și focul se aprinde în 5 minute. I se dă temperatura care doriți s-o aveți. Este un cazan deștept și face tot singur. În fiecare zi se făcea focul la două sobe. Cheltuielile erau enorme. La noi de două ori, mama făcea și ea, cum am pus cazanul și sistema, avem temperatură constantă în toate camerele, și plus și mama. Încălzim cu vreo 800 kg de peleți pe lună, peste 200 de metri patrați", a afirmat locuitorul s. Răzălăi, com. Pepeni, Sângerei, Dorin Pântea.

Și calculele, la fel, sunt simple, iar cenușa, ca pe vremuri, tot îngrășăminte îi servește în grădină.

"Anii precedenți dacă să luăm mergeau 8 metri cubi de lemn, dacă să nu pun faptul că-l tăiam, mărunțitul cu propriile forțe. Munca costă mult, timp ocupă. Avem probleme cu cărbunele. Este scump și cel care vine din Rusia nu e calitativ. Când venea din Ucraina era alt tip de cărbune. Eu cred că timpul liber și sănătatea, și nervii, și fumul, și mirosul din casă, și altceva", a adăugat locuitorul s. Răzălăi, com. Pepeni, Sângerei, Dorin Pântea.

Iar dacă curentul electric se deconectează:

"Focul arde un pic, iată de la bac vine, se topește ceara, apa curge din bac și stinge focul", a zis locuitorul s. Răzălăi, com. Pepeni, Sângerei, Dorin Pântea.
Așa că energia produsă din biomasă a avut beneficii nu doar în gospodăriile oamenilor, dar și în grădinița din sat, în clădirea primăriei, iar anul acesta încă cinci localnici au depus cereri în cadrul programului de subvenționare a cazanelor, lansat de Proiectul Uniunii Europene "Energie și Biomasă", în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică.

"Un sistem de încălzire, care este mai simplu, cu tot cu instalare costă undeva 2 mii de euro. Cele mai complicate au costat în jur de 3 mii de euro. Subvenția e sub 40 la sută a costului integral", a spus managerul Proiect "Energie și Biomasă", Alexandru Ursul.

Adică, 700 de euro și, respectiv, 1.300 de euro, mărimea subvenției fiind stabilită în funcție de parametrii tehnici ai cazanului selectat de la cele 23 de companii înscrise în program.

"Programul nu realizează cazane, programul are alt scop. Să instalăm sisteme cu cazane care ard biomasă. Nu numai cazanul face parte din proiecte, și coșul de fum, și cele necesare pentru a conecta la sitem cazanul, conectarea la electricitate, transportul, munca montatorilor", a afirmat managerul Proiect "Energie și Biomasă", Alexandru Ursul.

Anul trecut, în prima fază a proiectului, au fost depuse circa 900 de solicitări, dintre care 600 au fost acceptate. Anul acesta, în a doua etapă vor fi aprobate 300 de cereri: dintre care 250 vor fi pentru prima categorie de beneficiari - gospodăriile individuale.

"Al doilea grup este microîntreprinderile de până la 10 oameni din zona rurală, din sectorul agroindustrial. Pot fi uscătorie de fructe, sere, ferme de animale, din activitatea lor economică pot avea resturi care pot servi materie primă. Au fost doar două cazuri în primul program. Acum oferim 50 de locuri pentru această categorie. În total 300. 250 gospodării individuale, dintre care Transnitria", a completat managerul Proiect "Energie și Biomasă", Alexandru Ursul.

Beneficiarii programului vor primi subvențiile doar după ce vor semna contractele și instala cazanele în propriile case sau la întreprinderi. O condiție importantă este ca aceste cazane să fie produse sau parțial asamblate în Republica Moldova.

Proiectul Energie și Biomasă 2 este realizat în perioada 2015 - 2017 și are un buget total de peste 9 milioane de euro.

Prin intermediul acestuia este promovat consumul de energie regenerabilă, cum ar fi peleți și brichete obținute din paie, coji de nucă sau ale semințelor de floarea soarelui, din stuf or din rumegușul de lemn. Un potențial mare, care în Moldova rămâne neexploatat.

Sursa Foto: ecoprofit.ro

© 2019 General Media Group Corp.
Toate drepturile rezervate.